sâmbătă, 5 februarie 2011

PE CAI NEBANUITE

 


                  NAMASTE


Traim vremuri interesante si asta ne ocupa tot timpul.In acest haos al constiintei ies la suprafata ororile mintii umane sa le vedem ,sa le recunoastem si sa le teansformam in cristale de intelepciune.Pentru asta este necesar ca fiecare fiinta umana sa se priveasca pe sine si sa isi asume dezechilibrele pe care le-a creat cu gindul cuvintul si fapta.Este un gest de profunda sinceritate mai intii fata de sine si poate sa miste muntii din loc.Va invit sa urcam muntii din noi si va asigur ca din virf lucrurile se vad ...DIFERIT.


                PE  CAI NEBANUITE

Si daca n-am inteles
care-i  locul meu sub soare
caut inca explicatii
hai noroc si la mai mare.

Si daca inca nu stiu
de ce sunt aici  acum
oi pricepe eu vreodata
dar nu ma abat din drum.

Merg in sus si merg in jos
caut ample intelesuri
cind raspunsul imi displace
ma opresc si-apoi schimb sensuri.

Uff! e greu e complicat
si nu vad nimic in jur
-sa fie lumina-zic
si lumina ia contur.

Deci se poate mai usor
doar sa spui ce ti-ar placea
si sa crezi in ce-ai ales
restul nu e treaba ta.

Universul se implica
sa se-ntimple cum e bine
caile-s nebanuite
doar permite fii cu tine!

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu